Cu o vechime de 120 de ani, cladirea a fost construita in 1882 pe vremea regelui Carol 1 al Romaniei.
Primul primar al Constantei, Anton A. Alexandridi (doua mandate – 1878 – 1880 și 1882 – 1883) a fost cel care a semnat autorizatia de constructia pentru cladirea Belle Epoque.
Arhitectura secolului al 19lea a fost influentata de prezenta arhitectilor straini veniti in special din Franta, Germania, Austria si Italia, dar si de formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate. Noii proprietari au demarat un amplu proces de reabilitare, astfel ca au fost efectuate lucrari de consolidare, dar si de extindere, pastrand si redand farmecul boem al cladirilor de odinioara specific perioadei antebelice – perioada cunoscuta sub numele de Belle Epoque.
La Belle Époque a fost un timp de prosperitate şi de înflorire culturală şi artistică, în care oamenii ştiau să trăiască frumos, după reguli bine stabilite, în care educaţia şi bunul simţ erau cele mai importante. În România este perioada care acoperă domnia regelui Carol I.
Dupa razboiul de Independenta 1877-1878 ,regiunea Dobrogea a revenit la Roamania dupa peste 400 ani de ocupatie otomana . Imediat după preluarea de facto a teritoriului, administraţia românească a trecut la reorganizarea şi reconstruirea provinciei. A fost abolită dijma otomană şi introdus un sistem mai uşor de taxe. Prin decret domnesc au fost garantate proprietăţile locuitorilor care le abandonaseră în timpul războiului.
Astfel, la 14 noiembrie 1878 regale Carol I dădea următoarea proclamaţie către dobrogeni:
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. “